Pana de curent pe stadionul ,,Ion Oblemenco ,, din Craiova la inceputul meciului de fotbal U Craiova – Poli Iasi / Foto: REMUS BADEA

Începută interesant, cu un rezultat surprinzător înregistrat vineri între CFR Cluj și FC Botoșani, prima etapa a noului sezon ne-a adus foarte puțin fotbal însă foarte multe situații hilare. Dacă la Mediaș fulgerul a lovit un stâlp de nocturnă, reverberațiile acestuia s-au făcut simțite până la Craiova, când o pană de curent din cartier a testat generatoarele stadionului. Unul dintre ele, probabil mai inteligent decât celelalte, a cedat primul, acreditând ideea că recepția stadionului s-a făcut fără a fi testate toate situațiile de urgență care ar putea apărea în derularea unui eveniment sportiv de amploare. Iar la lumina difuză a reflectoarelor care reușeau să funcționeze, la o capacitate decentă, au apărut și cârtițele care în sezonul trecut au avut o relație de simbioză perfectă cu iarba de grădină a celor de la EcoGarden.

Singurul plus al unei seri terne a fost apariția surprinzătoare a lui Adi Dobre la microfonul stadionului, motiv pentru care îi urăm un călduros ”bun venit!” și îi dorim să rămână printre olteni cât mai mult.

În această ambianță aproape bucolică am urmărit o parte din meciul pe care Universitatea l-a susținut cu moldovenii de la Iași. Spun o parte pentru că, la un moment dat, amețit de triunghiurile perfecte ale jucătorilor, de ocaziile pe bandă rulantă și de viteza jocului, am comutat pe alt post, unde am revăzut ultimele 15 minute din plictisitorul meci de la Cupa Mondială dintre Portugalia și Spania, acel 3-3 de la Soci.

După ce Cristiano Ronaldo a făcut schimb de tricouri cu Iniesta, din masochism, am revenit pe tărâmurile natale. Am avut bucuria să constat că Pigliacelli devine o certitudine în poartă, simte foarte bine jocul și că este extrem de implicat în mecanismul echipei. De asemenea, am constatat că mutarea lui Cicâldău în linia de mijloc a fost una binevenită, drept mărturie implicarea și travaliul pe care acesta l-a depus pe întreaga durată a partidei.

Pe plan tactic, Universitatea a încercat să joace în același sistem ofensiv din sezonul trecut, acel 3-4-3 care pe faza de apărare se transformă teoretic în 5-4-1, iar faptic în 5-2-3, chiar dacă instrumentele de exprimare nu mai sunt aceleași. Pentru a-i da o mai mare libertate de mișcare lui Mitriță, Burlacu a fost trecut aripă dreapta, un post care îl incomodează și pe care nu mai reușește să aibă randamentul pe care-l avea cu un an în urmă. Dacă punem aici egoismul noii vedete a Craiovei și o coroborăm cu apatia generală a celorlalți jucători, ori cu lipsa de formă, avem o explicație a faptului că în două jocuri pe teren propriu o echipă alcătuită în parametri ofensivi nu a reușit să înscrie nici măcar un gol.

Ieșind din cadrul local, trebuie să remarcăm victoria celor de la Malmo pe terenul campioanei României, CFR Cluj. Ardelenii au intrat pe teren ca să nu joace nimic, nici măcar fotbal, crezând că pot câștiga meciul doar prezentându-se la stadion. În schimb, ceea ce joacă în campionat au încercat și marți: au fost campioni la simulări, la intrări dure și la proteste, toate acestea fiind curmate din fașă de un arbitru cu ceva mai multă intrasigență în sânge. Astfel, deosebit de vocal pe bancă în meciul de Supercupă, Edi Iordănescu a fost extrem de tăcut în meciul de Champions League, ceea ce mă duce la concluzia fie că își epuizase ideile de joc, fie că arbitrul muntenegrean nu înțelegea limba română.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.